Descendentă a familiei Cantacuzino. Origine greacă.

S-a născut în 1900 în Băleni – Moldova – în apropiere de Galaţi.

A făcut parte din a 26-a generaţie a familiei Cantacuzino. Familia o striga Elena “Pomme”.

Prin căsătorie a devenit Elena Donici Cantacuzino.

A avut o singură fiică, Inna, care a murit departe de părinţi, în Franţa.

A avut o soră, Marie Blanche “Bălaşa”, care a trăit între anii 1899-1976, în ultimii ani locuind în Pucioasa, pe strada Tudor Vladimirescu,

a avut un talent deosebit la pictură şi a realizat portretele a numeroşi locuitori ai oraşului Pucioasa. Moare în Pucioasa în anul 1976.

Elena Donici Cantacuzino a fost exilată de regimul comunist şi a fost silită să locuiască cu domiciliul forţat în Pucioasa, pe strada Libertăţii,

la familia Rădulescu, într-o modestă mansardă.

A trăit până la vârsta de 83 de ani, dând lecţii de franceză şi de engleză copiilor din oraş care doreau să înveţe aceste limbi. A trăit anii grei ai exilului în demnitate, dovedind că prin muncă cinstită, dragoste faţă de semeni şi de patrie, poţi învinge greutăţile şi lipsurile. Locuitorii oraşului Pucioasa au adoptat-o până la moartea sa, în 14 iulie 1983. Înmormântarea s-a oficiat la Băleni, locul unde s-a născut, sicriul fiind depus în cavoul familiei. Locuitorii din Băleni au însoţit-o cu flori şi lacrimi pe ultimul drum, alături de ea fiind şi persoane mai apropiate din Pucioasa.